Diagnostic

Diagnosticul si mijloacele moderne de terapie a durerii

Diagnosticul si mijloacele moderne de terapie a durerii Diagnostic, abordarea pacientului:

Fiind un simptom complex, influientat si de alte simptome si suferinte ale bolnavului cu boala cronica, durerea poate fi evaluate si tratata in urma unui continuu dialog cu pacientul care spune ce simte), familia sa si celelalte persoane din jurul sau, care pot semnala modificari obiective pe care bolnavul nu le sesizeaza sau pe care nu le considera prioritare. In diagnosticul pozitiv al durerii, anamneza este esentiala alaturi de stabilirea etiologiei.

Se va accepta descrierea acuzelor dureroase facuta de bolnav pentru fiecare localizare evocata in parte si se vor evalua in dinamica urmatorii parametri:

  • intensitatea
  • frecventa
  • caracteristicile localizarii
  • evolutia in timp
  • iradierea
  • raspunsul la tratamentele anterioare antalgice si la tratamentul actual antalgic
  • factori de influientare favorabila sau nefavorabila
  • impactul asuprastarii emotionale si activitatilor cotidiene


Investigatii paraclinice

Se stabilesc in functie de caracterul durerii, localizarii si iradierii acestuia. Pot fi necesare radiografii osoase, pulmonare, abdominale, endoscopii de tract digestive sau urinar, CT, RMN, analize de sange, citologia si biochimia exudatelor seroase si a LCR, probe bioptice.


Consultul interdisciplinar

Pentru ameliorarea durerii se poate apela la kinetoterapeut, psiholog sau psihiatru, pentru anumite situatii confesiunea (spovedania) la un preot poate ameliora durerea morala, legata de credinta religioasa si de aspectele spiritual.


Tratamentul medicamentos

Tratamentul farmacologic cu medicamente antalgice constituie interventia terapeutica de baza in diminuarea durerii.

Analgezicele trebuie introduse precoce in tratament, avand in vedere experientele anterioare si preferintele pacientului. Medicamentele antalgice se clasifica in:

  • neopioide
  • opioide slabe sau de treapta a 2-a
  • opioide puternice de treapta a 3-a

La nevoie se pot asocia cu co-analgezice care apartin unor clase de medicamente foarte diferite si protejeaza efectul analgezicelor ori corecteaza alte simptome ale bolii cu influiente negative asupra durerii fizice. In present scala analgeziei in treit repte a OMS este considerata insuficienta pentru a controla durerea intensa de toate tipurile.

1. Analgezicele neopioide pot include diferite clase de medicamente sub numele de anti-inflamatoare nesteroidiene (AINS), principalele reactii adverse ale antalgicelor neopioide sunt previzibile, dependente de doza sau reversibile, independente de doza. Analgezicele neopioide se recomanda pentru tratamentul durerii de intensitate usoara, SAV=1-3.

2. Analgezicele opioide sunt considerate medicamente de elective in tratamentul durerii din cancer si al durerii severe din stadiile avansate de boala, ele cuprind medicamente naturale sau sintetice care administrate in doze terapeutice, deprima functiile sistemului nervos central, producand suprimarea sau diminuarea durerii, concomitant cu o modificare a fenomenelor psihice care o insotesc, indispozitie, tensiune psihica. O alta clasificare este dupa potenta analgezica, determinate in raport cu Morfina:

  • - opioide slabe sau, mai corect spus, indicate de treapta a 2-a a scarii analgezice OMS sau de 8-10 ori mai slabe decat Morfina si recomandate in durerea moderata din cancer: Codeina, Tramadolul, etc.
  • - opioide tari: Morfina, Fentanylul, etc.

Caile de administrare orala si subcutana sunt la fel de eficace, evitand durerea iatrogena si reducand costurile legate de injectiile intra-musculare, intra-venoase. Fentanylul plasturi reprezinta o alternativa eficienta la Morfina orala, la pacientii care necesita doze fixe de opioide. Cea mai scazuta doza de Fentanyal cu eliberare trans-dermica de 25 corespunde la minimum 60mg Morfina p.o/24h. Administrarea sa se faca regulat, dupa un anumit orar, la ore fixe, dupa ceas si dupa necesitati, in functie de durata de actiune a medicamentului, astfel ca acesta sa fie dat inainte de aparitia durerii, sa previna varful de intensitate, cresterea dozei sa nu se faca intempestiv, evitarea asocierii a doua opioide in schema de tratament, utilizarea tratamentului in trepte a durerii in functie de scala SAV. Durerea creste vulnerabilitatea la suicid, alaturi de tulburarile afective si suferinta psihologica in cancer, mai multe studii efectuate au aratat ca majoritatea cazurilor de suicid au aparut la pacientii cu dureri severe inadecvat controlate sau slab controlate.